Eşti aici

Prezentarea Parohiei Bălteni

31 Mai 2016

Pe teritoriul comunei Copăceni se află Parohia Bălteni ce cuprinde satele: Bălteni, Ulmetu și Copăceni. Își păstrează titulatura de la vechea comună Bălteni, biserica parohială fiind în satul Bălteni, satele Ulmetu și Copăceni având biserici filiale și cimitire proprii.

Comuna Copăceni este așezată pe cursul mijlociu al râului Cerna, în partea nordică a podișului Getic, în zona dealurilor getice dintre Olteț și Olt. Teritoriul Comunei fiind  situat la extremitatea nordică a Podișului Getic, se află la o distanță de 18km de Dealurile Subcarpatice, respective Măgura Slătioarei și la 30km de zona muntoasă a Carpaților Meridionali, respectiv Munții Căpățânii. Fiind așezată în plină zonă deluroasă, istoria Comunei este strâns legata de aceasta forma de relief.

Comuna Copăceni este situată în partea sud-vestică a judeţului, pe valea râului Cerna, de o parte şi de alta a şoselei judeţene dintre Horezu şi Lădeşti, la 60 km de Râmnicu Vâlcea. Primul document de atestare a satului Copăceni este din 29 aprilie 1569. Localitatea atrage nu numai prin frumuseţile naturii, dar şi prin zestrea culturală, monumentele istorice şi locaşurile de rugăciune care fac o cinste deosebită acestor plaiuri. Deşi nu beneficiază de aşezăminte monahale, azi se poate lăuda cu două parohii, în satele Bălteni, Copăceni, Ulmetu, Broşteni şi Gătejel.[1]

Pe teritoriul comunei Copăceni ființează doua parohii Bălteni și Vețelu. Parohia Bălteni, cuprinde satele: Bălteni, Ulmetu și Copăceni. Își păstrează titulatura de la vechea comuna Bălteni, biserica parohiala fiind în satul Bălteni, satele Ulmetu și Copăceni având biserici filiale și cimitire proprii.                                                                                          

Biserica Parohială Sfântul Ierarh Nicolae

A fost ridicată între anii 1986-1990 pe locul unei bisericuțe de lemn necatalogată ca monument istoric, cu același hram Sfântul Ierarh Nicolae, după tradiții adusă în acest loc tot din satul Bălteni, din punctual numit “Caramida”, unde urmele vechiului amplasament se mai vad și astăzi. Nu se cunosc documente și date exacte în acest sens.

Acest nou lăcaș de cult cu același hram, a fost ridicat de enoriașii satului Bălteni cu ajutorul șantierelor existente pe raza comunei în acel timp, fără autorizațiile necesare, cu asumarea riscului de a fi demolata în orice moment. Arhitectonic se înscrie stilului navă, cu o turlă pe pronaos, pictură în ulei (stil realist), pictori amatori, neatestați de comisia de pictură bisericească.

S-a târnosit de PS. Episcop Gherasim la data de 08 septembrie 1990.

Biserica filială Sfinții Mari Mucenici Gheorghe și Dimitrie

A fost ridicată între anii 1977-1980, pe locul unei bisericuțe de lemn, necatalogată ca monument istoric, după tradiție, mutată dintr-o alta locație (Pădurea Barcului), pe timpul domniei lui Vlad Țepeș, dintr-un sat lovit de molima din cauza tragerii în teapă pe timp de vară a unor tâlhari din acel sat. Nu se cunosc documente istorice și date concrete în acest sens.

Stilul este architectonic, respectă arhitectura tradițională cu trei turle și forma de cruce, pictură în frescă, stil bizantin, executată de pictor autorizat.

Biserica filială Buna Vestire

În comuna Copăceni, se află un monument istoric de artă veche românească datând din primii ani ai secolului al XIX-lea (1804) de o remarcabilă valoare artistică. Din păcate, din cauza deselor cutremure care s-au abătut asupra lui, monumentul se află într-o alarmantă stare de degradare, care necesită o urgentă restaurare pentru a se evita prăbuşirea lui. Pentru a preveni o situaţie dramatică biserica a fost închisă cultului, deşi era singurul locaş în Copăceni care deservea mulţimea credincioşilor. Privită de la o oarecare depărtare, biserica se înalţă cu silueta ei zveltă ca o aleasă bijuterie.

În Copăceni, ochiul trecătorului poate admira un monument istoric de artă veche românească, cu hramul Buna Vestire, ridicat în 1804 de protopopul Şerban Copăceanu, Maria preoteasa, jupânul Nicoale Oteşanu, Preda şi Petrică Zatăp, sprijiniţi de alţi credincioşi.[2]

Nu se cunosc alte amănunte despre ctitori și nici tradiții referitoare la motivele ridicării bisericii în acest loc.

Deși cunoscută din totdeauna ca biserica filială a Parohiei Bălteni, enoriașii au cinstit-o ca “mănăstire” datorită dimensiunilor sale (16 metri înăltime și 2 turle) prin care se impunea în fața celorlalte biserici din localitate și împrejurimi.

De-a lungul timpului a suferit câteva intervenții mai mult sau mai puțin salvatoare: 1) în anul 1899 a fost reparată și acoperită; 2) după cutremurul din 1940, care i-a produs mai multe fisuri a fost legată în fier; 3) în anul 1970 s-a intervenit cu o subzidire tip blocuri beton nearmat, suprabetonarea calotelor, centuri pe ziduri și în pod la baza turlelor, fixarea în centuri exterioare vizibile a turlelor; 4) în urma cutremurelor din 1977 și 1986 în urma unui proiect de consolidare, în anul 1990 s-a executat un sistem complex de contraforți subterani armați asociați între ei cu legături de tiranți și sprijiniri exterioare; 5) în anul 2006 s-au refăcut sprijinirile exterioare și s-a executat o învelitoare provizorie. Lucrările s-au întrerupt în această fază din lipsa de fonduri.

Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice ale județului Vâlcea, la nr. 39.B0115, catalogată de specialiști ca “monument de arta și cultura veche românească”.  

Biserica filială - capelă cimitir ​Sfânta Cuvioasă Parascheva

Biserica din lemn datează din anul 1775 . Nu se cunosc ctitorii, nu s-a putut descifra pisania. Se păstrează în starea inițiala, foarte buna, nu a suferit reparații majore, ultima intervenție a fost în anul 1988 când a fost refăcută învelitoarea cu șiță. Este deschisă cultului, nu conține pictură sau obiecte de patrimoniu. Stil architectonic NAVA cu o turlă închisă de lemn pe pronaos.

În satul Copăceni mai există Centrul Parohial Sfânta Maria care cuprinde Casa Parohiala și Paraclis, a cărui piatră de temelie a fost pusă la 31 octombrie 2010, lucrare finalizată și inaugurată la 24 august 2014 în prezența și cu binecuvântarea I.P.S Dr. Varsanufie Arhiepiscopul Râmnicului, fiind prezenți și domnul prefect Dumitru Cornoiu și alte oficialități precum și aproximativ 1500 de credincioși.

 

 

[1] Laurențiu Rădoi, Vâlcea, vatră de cultură și spiritualitate românească, Sibiu, 2012, pag. 243.

[2] Teodor Bălăşel, Biserici oltene, Inscripţii, stampe şi însemnări de prin cărţi, în AO, an. VIII, 1929, nr. 41-42, p. 89.

Alte articole despre:

Adăugați un comentariu

Poți adăuga un comentariu folosind și acest formular